În acest context, USR încearcă să introducă o formulă intermediară, care să păstreze accesul public la informațiile considerate relevante fără a reveni pur și simplu la sistemul anterior. O „fișă publică” pentru fiecare demnitar Potrivit amendamentelor prezentate de USR, pentru fiecare demnitar ar urma să existe o fișă accesibilă publicului, construită astfel încât să respecte limitele rezultate din decizia CCR. Documentul ar urma să prezinte informații precum **firmele în care demnitarul are interese, eventualele contracte ale acestor societăți cu statul, funcțiile deținute în organizații sau partide politice, precum și ordinul de mărime al averii și al datoriilor**. Practic, informațiile nu ar mai fi prezentate neapărat în aceeași formă detaliată folosită anterior, însă publicul ar putea identifica în continuare principalele legături financiare și economice ale unei persoane aflate într-o funcție publică. Pentru presă și societatea civilă, asemenea date pot reprezenta punctul de plecare pentru verificarea unor posibile incompatibilități, conflicte de interese sau legături economice dintre persoane aflate la putere și companii care derulează contracte cu instituțiile statului. ## USR critică efectele deciziei CCR Deputatul USR Alexandru Dimitriu, avocat de profesie, susține că amendamentele încearcă să mențină un nivel de transparență asupra persoanelor aflate în funcții publice. „Încercăm să salvăm transparența care a fost ghilotinată de CCR”, a declarat parlamentarul, argumentând că declarațiile de avere au fost folosite în numeroase investigații jurnalistice pentru identificarea unor nereguli. Dimitriu critică și modalitatea în care Curtea Constituțională a analizat prevederile referitoare la publicarea informațiilor, susținând că transparența declarațiilor financiare nu fusese elementul central contestat în sesizările adresate Curții. Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a explicat însă că sesizarea viza publicitatea informațiilor privind averile soților, soțiilor sau persoanelor aflate în relații similare, iar controlul de constituționalitate a produs efecte asupra prevederii legislative analizate în ansamblu. ## Declarațiile de avere, din nou subiect politic Discuția depășește disputa dintre USR și Curtea Constituțională. România are de ani de zile un sistem în care demnitarii, parlamentarii și numeroase categorii de persoane care ocupă funcții publice sunt obligate să depună declarații de avere și declarații de interese. Inclusiv statutul deputaților și senatorilor prevede obligația depunerii acestor documente la începutul și la încetarea mandatului, în condițiile Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice. Problema aflată acum în discuție nu este, așadar, doar existența obligației de declarare, ci **nivelul de acces al publicului la informațiile respective**. Este o diferență esențială. O declarație poate exista într-un sistem administrativ și poate fi verificată de instituțiile competente, însă rolul său în controlul public devine considerabil mai redus dacă informațiile esențiale nu mai pot fi consultate de jurnaliști, organizații civice și cetățeni. ## De ce contează accesul public la averile politicienilor Publicarea declarațiilor de avere a permis, de-a lungul timpului, compararea situației patrimoniale a unui demnitar de la începutul până la finalul mandatului. Tot prin aceste documente pot fi observate participațiile în societăți comerciale, împrumuturile acordate sau contractate, proprietățile și alte elemente care pot ridica întrebări legitime atunci când sunt raportate la veniturile oficiale. Acest lucru nu înseamnă automat existența unei ilegalități. Într-un sistem democratic, însă, transparența permite verificarea informațiilor și solicitarea de explicații atunci când apar diferențe sau legături care pot avea relevanță pentru exercitarea unei funcții publice. Tocmai aici încearcă USR să poziționeze noua „fișă publică”: între necesitatea protejării anumitor date și necesitatea păstrării unui mecanism real de control civic. ## Amendamentele ajung în Parlament Amendamentele prezentate de USR urmau să fie discutate luni, **24 august 2026**, în Comisia juridică a Camerei Deputaților, înainte ca proiectul să intre în dezbaterea plenului. Prin urmare, propunerea nu este încă o regulă în vigoare. Forma finală depinde de voturile din Parlament și de eventualele modificări care vor fi făcute pe parcursul procedurii legislative. Tema are însă toate ingredientele pentru a genera o confruntare politică mai amplă. Pe de o parte se află argumentul privind protecția vieții private și necesitatea respectării limitelor constituționale. Pe de altă parte se află principiul transparenței persoanelor care exercită puterea publică și dreptul societății de a putea verifica interesele financiare ale acestora. ## Test pentru viitoarea legislație privind integritatea Dincolo de disputa politică dintre partide, soluția care va fi adoptată de Parlament trebuie să treacă un test dificil: să fie suficient de transparentă pentru a permite un control public real și, în același timp, suficient de bine construită juridic pentru a nu intra din nou în conflict cu Constituția. Propunerea USR privind fișa publică încearcă să ofere un asemenea compromis. Rămâne de văzut dacă parlamentarii vor accepta această formulă sau dacă proiectul va fi modificat în Comisia juridică și în plen. Cert este că **subiectul declarațiilor de avere nu s-a încheiat odată cu decizia CCR**. Dimpotrivă, hotărârea Curții a redeschis una dintre cele mai sensibile dezbateri privind integritatea în administrația și politica românească: unde se termină dreptul la viață privată al unui demnitar și unde începe dreptul cetățeanului de a ști cine și cu ce interese exercită puterea publică.