Bugetele totale ale primăriilor vasluiene pot crea impresia unor administrații cu resurse importante, însă situația se schimbă radical atunci când sunt eliminate sumele primite de la stat, alocările Consiliului Județean și finanțările pentru proiecte. În mai multe comune din județ, veniturile generate local ajung la doar câteva milioane de lei sau chiar sub acest nivel, bani care ar trebui să acopere funcționarea administrației, serviciile publice, întreținerea infrastructurii și eventualele investiții.

Ferești este cazul cel mai spectaculos. Datele financiare analizate pentru cel mai recent exercițiu complet indică venituri proprii de 1.595.493 de lei. Într-un scenariu în care administrația locală s-ar baza exclusiv pe taxele, impozitele și celelalte venituri colectate direct, comuna ar avea la dispoziție aproximativ 1,6 milioane de lei într-un an. Valoarea a plasat Ferești, în datele publicate în februarie 2026, pe primul loc într-un clasament național al localităților cu cele mai mici venituri proprii.

Ferești și Fruntișeni, cu venituri proprii de aproximativ 1,5 milioane de lei

O sumă de aproximativ 1,6 milioane de lei este redusă pentru o administrație locală care trebuie să asigure cheltuielile curente, iluminatul public, întreținerea drumurilor, funcționarea serviciilor și sprijinul pentru comunitate. În aceste condiții, o investiție importantă într-un drum comunal, într-o rețea de utilități sau într-o clădire publică nu poate fi susținută doar din încasările locale. Pentru proiectele majore, comuna depinde de programe precum Anghel Saligny, Planul Național de Redresare și Reziliență, fondurile europene sau alocările de la bugetul de stat.

Fruntișeni se află într-o situație asemănătoare. Veniturile proprii ale comunei au fost estimate la aproximativ 1,55 milioane de lei. La această valoare, spațiul financiar pentru investiții este extrem de limitat, mai ales în condițiile în care numai un proiect consistent de modernizare a unui drum poate ajunge la câteva milioane de lei. Practic, administrația poate funcționa și poate acoperi o parte dintre cheltuielile curente, însă dezvoltarea localității depinde de finanțările atrase din exterior.

Gârceni, în partea de jos a clasamentului național

Gârceni este o altă comună vasluiană cu o capacitate redusă de a genera venituri proprii. Datele financiare analizate în 2026 au plasat localitatea în partea de jos a clasamentului național. Situația financiară se leagă direct de profilul economic al comunității. În localitățile sărace există, de regulă, mai puține firme, mai puține locuri de muncă bine plătite și o bază mai mică de impozitare. Toate acestea se reflectă în încasările primăriei.

Gârceni figurează și printre localitățile vasluiene cu un nivel ridicat al indicelui de sărăcie, estimat la 88% într-un document guvernamental. O comunitate cu resurse economice reduse nu poate alimenta consistent bugetul local, iar administrația ajunge să depindă de mecanismele de echilibrare și de proiectele finanțate prin programe naționale sau europene.

Diferențe mari între încasările locale și banii primiți de la stat

Dependența de finanțările externe se vede clar și în cazul altor comune din județ. La Todirești, încasările estimate din impozitul pe venit au fost de aproximativ 360.000 de lei, în timp ce comuna a primit 1,139 milioane de lei prin cota de echilibrare. La Tăcuta, veniturile estimate din aceeași sursă au fost de circa 266.000 de lei, iar alocarea pentru echilibrare a ajuns la 1,095 milioane de lei.

La Pușcași, aproximativ 329.000 de lei încasați din impozitul pe venit au fost completați cu o alocare de circa 1,4 milioane de lei. În Iana, veniturile estimate din impozitul pe venit s-au ridicat la aproximativ 411.000 de lei, în timp ce suma alocată pentru echilibrare a fost de 1,417 milioane de lei. Diferențele arată că banii colectați local reprezintă doar o parte din resursele pe care administrațiile ajung să le aibă efectiv la dispoziție.

Un buget total de 10, 15 sau 20 de milioane de lei nu înseamnă, prin urmare, că primăria produce acești bani. În structura bugetelor intră sume defalcate din TVA, cote din impozitul pe venit, subvenții, alocări ale Consiliului Județean și fonduri pentru proiecte guvernamentale sau europene. În numeroase comune mici din Moldova, mai puțin de 20% din bugetul de funcționare este generat local, restul fiind asigurat prin transferuri și finanțări externe.

În două comune, veniturile proprii nu acoperă salariile

Un indicator relevant pentru dependența administrațiilor locale îl reprezintă comparația dintre veniturile proprii și cheltuielile salariale. În Coroiești, cheltuielile cu salariile au reprezentat aproximativ 354% din veniturile proprii. La Pogonești, procentul a fost de aproximativ 284%. Cu alte cuvinte, banii generați local nu ar fi suficienți nici măcar pentru plata salariilor aparatului administrativ, fără completarea bugetelor din alte surse.

Într-un asemenea scenariu, resursele s-ar epuiza înainte de finanțarea iluminatului, întreținerii drumurilor, școlilor, serviciilor sociale sau a altor lucrări necesare comunității. Situația scoate în evidență vulnerabilitatea unor administrații care, deși au responsabilități similare cu cele ale unor localități mai bogate, pornesc de la baze economice mult mai mici.

Fără bani de la stat, investițiile ar fi aproape imposibile

Dacă toate comunele ar trebui să funcționeze exclusiv din taxele și impozitele locale, veniturile din proprietate și celelalte încasări directe, o parte dintre bugetele vasluiene s-ar prăbuși. O administrație care operează în prezent cu un buget total de 10 milioane de lei ar putea rămâne cu doar 2-3 milioane de lei, iar una cu un buget de 15 milioane de lei ar ajunge la câteva milioane.

Pentru localități precum Ferești și Fruntișeni, scenariul ar însemna bugete proprii de aproximativ 1,5-1,6 milioane de lei pe an. În lipsa finanțărilor de la București, a sumelor de echilibrare și a proiectelor europene sau guvernamentale, investițiile majore ar deveni practic imposibile. Cifrele nu arată doar cât încasează primăriile, ci și cât de puternic depinde dezvoltarea comunelor vasluiene de banii distribuiți prin bugetul național.