Un pensionar din Vaslui s-a prezentat la Primărie pentru a-și plăti taxele locale, însă operațiunea s-a blocat în momentul în care bărbatul a scos din geantă aproximativ 140 de lei adunați în monede. Angajata de la ghișeu i-a cerut să aranjeze banii în „fîșicuri”, explicându-i că pregătirea monedelor îi revine contribuabilului.

Bărbatul a spus că strânsese suma timp de un an, dintr-o pensie de aproximativ 1.300 de lei. A venit la Primăria Vaslui cu intenția de a-și achita obligațiile către bugetul local, însă în locul unei plăți rapide s-a trezit într-o discuție despre felul în care trebuie prezentate monedele la casierie.

Monedele, problema de la ghișeu

În geanta pensionarului se aflau monede de 5 bani, 10 bani și 50 de bani, într-un număr mare. Situația a schimbat imediat ritmul operațiunii de la casierie, iar angajata Primăriei i-a transmis că banii trebuie așezați în „fîșicuri”. Pentru a-și susține poziția, aceasta i-ar fi spus pensionarului că și ea a făcut plăți în monede, dar a avut grijă să le aranjeze înainte.

Discuția a devenit tensionată după ce angajata i-a amintit contribuabilului că funcționarii sunt „în slujba cetățeanului”, dar că și acesta trebuie să aibă „bun-simț”. Replica pensionarului a fost directă: „Aceștia sunt banii pe care i-am adunat și eu într-un an de zile, dintr-o pensie de 1.300 de lei. E frumos să vin să plătesc taxele și să nu fie primiți banii?”

În cazul său, problema nu era lipsa banilor, ci forma în care aceștia erau prezentați. Pensionarul avea suma necesară pentru plata taxelor, însă banii erau alcătuiți dintr-un volum mare de monede de valoare mică, ceea ce făcea dificilă numărarea lor și preluarea la ghișeu.

Câte monede pot fi folosite la o singură plată

Monedele de 1, 5, 10 și 50 de bani emise de Banca Națională a României sunt mijloace legale de plată. Faptul că au putere circulatorie nu înseamnă însă că un casier este obligat să accepte, la o singură tranzacție, un număr nelimitat de monede.

Regulile aplicabile plăților în numerar prevăd că acceptarea monedelor poate fi limitată la cel mult 50 de bucăți pentru o singură tranzacție. Peste acest prag, casierul poate refuza preluarea unei sume formate dintr-un volum mai mare de monede divizionare, fără ca acest lucru să însemne că banii nu sunt valabili.

Calculul arată dimensiunea problemei întâmpinate la ghișeu. Chiar dacă toți cei aproximativ 140 de lei ar fi fost alcătuiți numai din monede de 50 de bani, ar fi rezultat cel puțin 280 de bucăți. În realitate, prezența monedelor de 10 și 5 bani înseamnă că numărul acestora putea fi și mai mare.

O situație banală pentru contribuabil, complicată pentru casierie

Pentru pensionar, banii reprezintă economii strânse treptat, dintr-un venit lunar redus. El nu a mers la Primărie cu o sumă nelegală sau cu intenția de a îngreuna activitatea angajaților, ci cu monedele pe care le-a putut aduna de-a lungul unui an. Din perspectiva contribuabilului, faptul că a reușit să strângă banii și a venit să-și plătească taxele ar fi trebuit să fie suficient.

De partea cealaltă, pentru casierie, o plată formată din sute de monede presupune numărare, verificare și organizare. Tocmai de aceea, limita privind numărul monedelor acceptate într-o tranzacție poate fi invocată atunci când volumul acestora depășește pragul prevăzut. Cererea ca banii să fie puși în „fîșicuri” a fost însă percepută de pensionar ca o umilire, mai ales după ce a explicat că suma provine din economiile sale de peste an.

Episodul de la Primăria Vaslui readuce în atenție diferența dintre dreptul de a plăti cu monede și obligația practică de a le prezenta într-o formă care să permită preluarea lor la casierie. Banii strânși de pensionar erau valabili, dar numărul lor a făcut ca plata să nu poată fi tratată ca o operațiune obișnuită. În loc să fie achitate imediat, monedele au ajuns să fie subiectul unei dispute despre reguli, răbdare și respectul dintre contribuabil și administrație.